joi, 29 ianuarie 2015

Povești pentru Vlad, pentru copilul meu sau al tău

   Una dintre cele mai frumoase amintiri pe care o avem de la începuturile noastre în ale creșterii de prunci este cea a poveștilor pe care le născoceam pentru cel mic. Curios, energic, copilul era mereu dornic de povești și ne-am văzut nevoiți să ne folosim de orice detaliu din lumea care ne înconjura ca să-i bucurăm momentele de dinainte de somn, drumurile lungi cu mașina sau lungile după-amiezi în care nu prea puteam ieși din casă. Din păcate, nu am înregistrat sau scris pe nicăieri ceea ce gândeam atunci și delicatele povestioare s-au spulberat ușor, lăsând o vagă imagine în mintea noastră și amintirea bucuriei imense cu care ne punea mereu să-i povestim.

   De câteva zile, retrăiesc intens acele momente prin intermediul unui dar venit de la o mămică minunată, Georgiana. Poveștile pe care le-a conceput pentru Vlad, băiețelul ei, au devenit CD-uri care pot dărui și altor copii bucuria de a călători în universul complex al vieții în lumea satului. Mi-am adus aminte de fiecare floare din grădina bunicilor, de fiecare furnică, buburuză sau pasăre despre care eram întrebată, la care copilul meu se uita cu uimirea celui care descoperă un miracol. Mi-am amintit de bucuria din fiecare clipă pe care cel mic o petrecea cercetând lumea în care a venit.

   Apoi m-am bucurat să-l văd cum ascultă în tihnă, zile la rând, iar și iar, cele trei CD-uri din setul primit în dar. În viața noastră au intrat personaje precum Puf, albina Martha, Gutuie, Tic (șoricelul de câmp). Aventurile micilor personaje au fost urmărite cu sufletul la gură, copilul a cerut liniște deplină și a avut de protestat când a fost rugat să ia o pauză și să meargă la masă. Sub figura noastră serioasă au apărut zâmbete de părinți mulțumiți că a găsit ceva care să-l bucure într-atât încât să nu se desprindă minute bune de masa la care mânuțele lucrau pe o carte cu abțibilduri iar urechiușele înregistrau fiecare detaliu.

     Să vă spun că ne-am amuzat descoperind termeni populari sau regionali pe care cel mic nu avea de unde să-i știe (gen coșerzamnic), că poveștile i-au fost perfect familiare pentru că fiecare vacanță e o incursiune în lumea de la sat, cu obiceiuri și oameni de multe feluri, cu gospodării ca pe vremuri   (despre care am mai scris aici)?
   Prin urmare, povestirile acestea ne vor mai încânta mult timp, pentru că vom găsi, iar și iar, câte ceva ce să descoperim în ele.

  Pe blogul ei, Povești pentru Vlad, Georgiana își prezintă o parte din munca devenită CD-uri cu povești. Nu se văd acolo lungile ore de concepere a poveștilor, de înregistrare,  editare, fiecare detaliu pe care mămica l-a gândit și l-a pus în practică pentru a transforma un moment de grație trăit alături de propriul copil în alte nenumărate momente magice trăite de alți copii.

   Spre bucuria noastră, Georgiana ne-a dăruit și un set pe care îl putem da unei cititoare a blogului. Pentru a înmulți darul, vom dărui și două cărți Usborne, prezentate de mine pe pagina Citește cu mine. 

Cele trei CD-uri sunt acestea:

sursă foto


                            

sursă foto




sursă foto


                           

   

   Cărțile pe care le vom dărui sunt menite să-i ajute pe cei mici să-și dezvolte creativitatea și să le bucure fiecare moment în care vremea mai puțin prietenoasă i-ar putea ține în casă.


sursă foto
 Ce pot face micuții cu ele? În primul rând să viseze, apoi să transpună visele în realitate. Să-și facă jucării cu propriile mânuțe, să dea chip prințeselor, să recreeze grădina bunicilor sau să-și înrămeze amintirile de vacanță în cadre originale.






    Pentru băieți, provocările sunt speciale: să descopere secretele unor hărți vechi, să descindă în lumea romană sau în Egiptul antic, să dea viață unui dragon din povești sau să cucerească un castel romantic. Vă lăsăm, însă, plăcerea de a le descoperi.


sursă foto


 Cele trei daruri vor ajunge la trei cititoare care vor urma pașii de mai jos:
- like paginii Povesti pentru Vlad;
- like paginii Citește cu mine;
- dați share acestui articol pe pagina personală;
- lăsați un comentariu, aici, pe blog,  în care să ne povestiți una dintre primele amintiri pe care le aveți despre felul în care cei mici percep lumea care-i înconjoară.



Concursul începe azi, 29 ianuarie 2015, și va dura până pe 13 februarie. Pe 14 vom extrage câștigătorii cu Random.org.

Lecturi rodnice și clipe cât mai frumoase care să scrie povestea pe care o trăiți alături de cei mici!


P. S. Pentru desfătare, o povestioară care pe noi ne-a amuzat:




33 de comentarii:

  1. Cred ca cea mai fantastica amintire este momentul in care baietelul meu care se tara ca un serpisor ..si.a ridicat usurel funduletul si a inceput sa mearga de.a busilea. Astfel anungea la jucariile si locurile care il interesau. Descoperea pe zi ce trece cate ceva nou. O incantare sa vazi cum cresc si se ridica in ochii tai!

    RăspundețiȘtergere
  2. Extraordinar mi s-a părut cand a descoperit zapada. A fost un wow, o bucurie si o energie cum nu pot descrie :-). Si la al doilea copil tot zapada cred ca e pe primul plan. De vreo 2 ani nu prea mai ninge si se bucura ca de o minune.

    RăspundețiȘtergere
  3. La noi a fost frumos și când a descoperit nisipul. Prima dată și-a retras speriat picioarele, apoi le-a întins timid, apoi a pășit. După prima experiență, a fost o problemă să-l mai luăm de pe plajă, nu să-l ducem acolo.

    RăspundețiȘtergere
  4. Imi aduc aminte cum cel mic recunostea flori si le mirosea oriunde: in gradina, pe hainute, la tv si chiar pe pictura din camera lui.

    RăspundețiȘtergere
  5. La prima activitate de snuruire cu nasturi ...( 22 de luni) la întrebarea "ce faci? A răspuns serioasa : " cose mami"- coase ca mami

    RăspundețiȘtergere
  6. La prima plimbare prin ploaie ..era foarte incantat de picaturile de ploaie..statea cu gura cascata sa ii ploua in gura. :)

    RăspundețiȘtergere
  7. Buna ziua, multumim tare mult pentru concurs. A fost tare distractiv cand a ajuns prima data in curtea plina cu animale si pasari a bunicilor. Nu stia unde sa se mai uite si ce sa admire orima data. Otilia Tudor

    RăspundețiȘtergere
  8. Momentul cand a adescoperit un ambalaj de la servetelele umede care fosnea... a fost asa de incantat incat a ramas principala lui jucarie o lunga perioada de timp. Andreea Granic

    RăspundețiȘtergere
  9. Mi-au rămas în minte momentele în care cel mic ne descoperea pe noi, părinții. Felul în care îi simțeam mânuțele pe piele, degetele care se plimbau pe ochi, pe obraji. îi râdeau ochii de bucurie.

    RăspundețiȘtergere
  10. Experienta care-mi vine acum in minte este un recenta si anume cand Anamaria a facut cunostinta cu zapada. La inceput s-a speriat cand i-au cazut fulgii pe fata, iar apoi statea numai cu fata in sus sa-i cada fulgii pe fata si dadea din maini sa-i prinda. Ne-am nimerit afara fix cand ningea cu niste fulgi maaaari, ca-n poveste, dar totul a durat foarte putin.

    RăspundețiȘtergere
  11. La noi a fost frumos când a descoperit nisipul. Prima dată s-a speriat ,apoi ,plecand dupa scoici,s-a obisnuit .
    Multumim tare mult pentru concurs.
    Marasescu Gabriela

    RăspundețiȘtergere
  12. Prima plimbare prin ploaie a fost memorabila in cazul nostru! Multumim pentru concurs! (Oana Robu)

    RăspundețiȘtergere
  13. Cu mult drag, Oana! Experiențele relatate de voi îmi trezesc și mie alte și alte amintiri :).

    RăspundețiȘtergere
  14. Este greu de spus pentru ca momentele au fost speciale de fiecare data cand ceva nou s-a ivit atat pentru copil cat si pentru mine. De exemplu la fascinat tare mult marea, in comparatie cu alti copii care se speriau, el se avanta in micutele valuri de la tarm; framanta cu manutele pamantul cand il lasam in voia lui(ceva deosebit). Cred ca pentru fiecare parinte momentele acestea sunt induiosatoare si unice. :)

    RăspundețiȘtergere
  15. Imi cer scuze, m-au luat amintirile si am uitat sa ma prezint: Teliceanu Georgiana

    RăspundețiȘtergere
  16. Primele fire de iarba...era mic- avea in jur de 4 luni si am mers la bunici. Iar acolo, in ograda lor, a descoperit natura altfel decat in oras, mai frumos, mai placut. Firele de iarba l-au gadilat, razele soarelui l-au mangaiat, vrabiutele i-au cantat.

    Georgeta

    RăspundețiȘtergere
  17. La 6 luni cand a descoperit frunzulitele gardului viu si pe care, stand in carucior, a inceput sa le rontaie :)

    Adela

    RăspundețiȘtergere
  18. Prima oara la mare, cand nu voia sa coboare de pe sezlong sa nu se "murdareasca" de nisip.

    RăspundețiȘtergere
  19. Prima oară când l-am dus la plajă la 6 luni jumate, îmi amintesc cât de mult i-a plăcut în apă. Nu se speria deloc. Dădea din mâini și din picioare foarte tare și râdeam împreună. A fost magic.

    RăspundețiȘtergere
  20. Momentul in care cea mică a descoperit puterea cuvintelor. A înțeles că nu mai e nevoie să se agite, să mârâie, să strige... Plăcerea și auto-mulțumirea de pe chipul ei când descoperea un cuvânt nou pe care noi îl înțelegeam și îi răspundeam la cerere... Am avut zile cu zeci de ”papa”, ”apa”... si cel mai cotat ”tzitzi” :)

    RăspundețiȘtergere
  21. Bucuria aceasta a comunicării în cuvinte e superbă. Mica noastră a emis pe la nici trei luni un iu-iu-iu, ecou al unor nesfârșite Te iubesc-uri, spuse iar și iar. M-am topit! Și ce dacă nu știa ce spune, era acolo, ochi și urechi, repeta, rezona. Superb!

    RăspundețiȘtergere
  22. Buna
    Multumim pt concurs

    Ca bebelusi - au inceput sa gangureasca, sa rada cand ne vad sa intoarca capsorul cand ne aud vocea....

    In prezent - Paul incepe sa spuna singurel propozitii si sa povesteasca pe limba lui si pe a noastra din carticele

    Alexandra ne citeste din carti si nou asi la fratior si la surioara

    Surioara invata incetisor cu pasi samarunti sa citeasca

    Pt noi astea sunt bucurii :)

    Irina Marin si copilasii

    RăspundețiȘtergere
  23. S. a avut o predilectie pentru apa...cat de socat si mirat si incantat a fost când a vazut prima oara marea...asta l-a impulsionat sa zica "apa".
    Raluca

    RăspundețiȘtergere
  24. Luca a fost impresionat intr-un mod foarte neplacut la atingerea florilor, avea vreo 9 luni. Cu toate ca cei mici tind sa duca totul la gura, asa facea si el ... baga totul in gura, la atingerea unei flori, s-a strambat, era altceva. O ridica, o strangea in pumnul mic si ii dadea drum ... si s-a strambat in continuare. Acum la 5 ani, e cu totul alta poveste , o miroase, spune ca-i frumoasa si mi-o ofera in dar !!! Ce repede au trecut anii !!! Cornelia Buica

    RăspundețiȘtergere
  25. Noi ne-am amuzat cand Miruna a descoperit ploaia si o gusta cu limba zicând ca e foarte bună, numai să o mai lăsăm să stea în ploaie....fără umbrelă, desigur

    RăspundețiȘtergere
  26. A fost frumos cand a inceput sa vorbeasca, cand a vazut zapada pentru prima data, dar mai ales cand a vazut animale diverse, pentru prima data. Iubirea ei cea mare - animalele.
    Multumim pentru concurs!

    RăspundețiȘtergere
  27. Sper sa nu scriu dublu comment, eu sunt inca uimita de felul cum reactioneaza la zapada, nu exista chip sa ii desparti :), este doar un copil nascut iarna

    RăspundețiȘtergere
  28. Ce mi se pare mie esențial este că, așa mici cum sunt, ei ne dau lecții esențiale. Învățăm de la ei să ne bucurăm de minunile pe lângă care, altfel, trecem neștiutori. Și devenim cu mult, mult mai fericiți.

    RăspundețiȘtergere
  29. Amuzant a fost reactia lui Rares la prima ninsoare cand statea cu capusorul in sus si gura deschisa sa prinda zapada, dar cel mai mult am fost fascinata de modul in care isi studia degetelele si manutele cand era ff mic. Oana Ursache

    RăspundețiȘtergere
  30. copii mei imi reamintesc zilnic o lectie...si inca de cand erau foarte mici. Stiu sa se bucure de tot ceea ce ne inconjoara..de soare, de ploaie, de zapada, de noroi, de momentul in care intru pe usa obosita, de imbratisarea de noapte buna, de pisica vecinului, de o zi petrecuta impreuna, de flori...de tot. Eu uit in fiecare zi sa ma bucur de cer si de culoare dar copii mei imi amintesc ca viata e frumoasa vazuta prin ochi de copil.

    RăspundețiȘtergere
  31. cand si unde se anunta castigatorii?

    RăspundețiȘtergere
  32. buna,
    stiu ca acest concurs s-a terminat demult. dar nu stiu unde au fost si daca au fost anuntati castigatorii.

    RăspundețiȘtergere
  33. Tot aici, pe blog, Rox Pop: http://ladrumcuapolodor.blogspot.ro/2015/02/un-concurs-si-trei-castigatori.html. Și pe acea pagină corespunzătoare blogului: https://www.facebook.com/pages/La-drum-cu-Apolodor/498146286998164?ref=bookmarks. În plus, le-am scris mămicilor. știu cum este să nu poți urmări, mereu, tot ce apare nou pe net. O zi frumoasă!

    RăspundețiȘtergere